Un pariu universal

In potopul scriptural actual, unde mintea noastra este supusa unor probe de absorbire, de digerare si de sinteza a informatiilor care depaseste presupusele noastre limite naturale, poezia de astazi nu isi pastreaza sensul decat daca pastreaza intact sau cultiva cu incrancenare accesul la o alta logica, o logica integrala. Altfel spus, o logica in acelasi timp sensibila, sintetica si vizionara, care sa ne permita sa intram in rezonanta, prin intermediul fantasmei verbale, cu fiinta noastra completa, senzoriala dar si emotionala, biologica dar si spirituala, rationala, dar si mistica. O alta logica, trans-emotionala si trans-rationala, o alta logica ce favorizeaza o gandire in acelasi timp clara si difuza, ba chiar invaluitoare, simultan precisa si muzical rezonanta, cu multe straturi de sens, contradictorii si complementare reciproc : pe scurt o gandire iradianta spre inlauntru si deschisa catre asonantele cosmice.

Poezia poate ramane interesanta pentru psihismul actual in masura in care tatoneaza, prin esafodajul cuvintelor sale fragile si totusi eficace, un nou model de constiinta, o constiinta mai lucida dar si mai cuprinzatoare, largita la scara planetei si aprofundata la nivelul arhetipurilor comune ale umanitatii. Caci viitorul omului complet, al omului global, este doar pe punctul de a incepe.

Poezia de limba franceza – daca se va lasa intradevar fecundata de aluviunile ce vin din toate colturile lumii, cu vibratiile lor diferite in fata fenomenului uman, a naturii si a traditiilor spirituale, ce vor hrani fantasticele posibilitati ale mentalului nostru actual in curs de transformare si transfigurare – poezia contemporana de limba franceza, spuneam, va reusi acest nou pariu universal.

Magda Carneci

Text publicat in Poezii de limba franceza, 144 de poeti contemporani in jurul lumii, Paris, Seghers, 2008.